marți, 22 martie 2011

Sa facem cunostinta!

Miauuu !!!! Ma numesc Alma si sunt foarte incantata sa va cunosc! De fapt nu sunt prea sigura ca acesta este numele meu... Fiecare ma striga cum are chef (Piticut, Negricioasa, Modemoiselle, Puiuta)... Sunt deja o fetita mare... Am implinit 10 luni si invat sa comunic cu oamenii din jurul meu. As vrea si eu sa am prieteni ca si mine, dar nu cunosc alte pisici.
Mamica mi-a povestit ca are un blog si ca scrie saptamanal acolo. Mie mi s-a parut interesanta ideea si cum imi place sa fiu in centrul atentiei, am rugat-o sa ma lase pe mine sa scriu acest articol. Nu a vrut si mi-a spus sa-mi fac propriul blog, dar stiti eu de obicei sunt foarte ocupata si nu am timp sa scriu... Cu ce sunt ocupata? Pai tu crezi ca viata intr-un apartament atat de mare e simpla? Trebuie sa ma joc cu toata lumea, sa-mi ascund jucariile pe sub covoare, sa fur toate obiectele mici si colorate din casa, sa urmaresc pe geam ce se intampla afara... Eh... foarte multa treaba! Oricum de cele mai multe ori fac tot ce vreau eu, asa ca am convins-o pe mami sa ma lase sa-mi fac de cap pe blogul ei.
Sa incepem cu inceputul... Cum am ajuns aici... Pai eram un bebelus orfan de vreo 2 saptamani si mamica m-a gasit. Ea spune ca s-a indragostit de mine din prima clipa. Adevarul e ca eram un ghem de puf negru cu ochi albastri. Ma tinea intr-o palma cat eram de micuta. M-a dus la o doamna care m-a dat cu o solutie de au disparut toate chestiile alea mici, negre ce ma mancau si nu ma lasau sa dorm. Apoi m-a dus acasa si mi-a dat sa pap. Sincer, eram tare infometata si imi era frica sa nu-mi fure cineva tot ce era bun in farfuriuta mea. Dupa am adormit...
Incet, incet mi-am dat seama ca aici, la mamica asta care ma tot alinta nu imi fura nimeni papica si pot sta linistita ca nu e nici un catel care sa-mi faca rau. Da, e mult mai bine sa ai pe cineva care sa te ingrijeasca. Toata lumea ii spunea mamei ca-s urata, dar ea imi ia intotdeauna apararea. Pentru asta eu incerc tot timpul cand e suparata s-o fac sa rada. Stiu ca ii face bine. Si daca nu reusesc si vad ca plange, merg langa ea si ii pap toate lacrimile ca sa termine mai repede. Da, o iubesc mult si o ascult, chiar daca imi place sa mai fac si pozne. Cu timpul am invatat si sa raspund, dar pe limba mea si nu intotdeuna reuseste sa ma inteleaga... Pacat, cred ca am avea tare multe de discutat daca ar intelege. Ea imi spune multe, eu ii spun doar strictul necesar. 
Sunt foarte incantata ca am reusit sa scriu aici, sa ma cunosti! Daca ti-a placut articolul meu, te rog frumos sa-mi lasi raspuns. Mamica e o tipa de treaba si imi va transmite toate mesajele. Si sunt sigura ca nu va fi deloc geloasa in cazul in care voi fi mai apreciata decat ea! Ma iubeste mult si e mandra de mine ! Voi face tot posibilul sa mai revin cu articole despre activitatile mele. Acum trebuie sa fug pentru ca am vazut un clestisor de par roz. Trebuie sa-l fur si sa-l ascund pana nu il ia mama. La revedere!

4 comentarii:

  1. Mai ...ce sa zic: sa cresti mare ! Mi-a placut articolul si cand m-ai prinzi tastatura sa m-ai scrii. La buna vedere!

    RăspundețiȘtergere
  2. Merci, si eu sper ca voi reusi sa mai scriu curand.
    Alma

    RăspundețiȘtergere
  3. prea simpatica pisicutza!

    RăspundețiȘtergere
  4. Sunt incantata de cunostinta. Daca vrei sa iti mai faci un prieten sa stii ca si eu am un motanel, Poppy, care are ochisorii albastri ca ai tai.

    RăspundețiȘtergere