joi, 17 februarie 2011

Jocuri pentru copii

Astazi am hotarat sa ma intorc putin in timp si sa-mi amintesc de copilarie. Nu ma simt batrana inca, dar imi dau seama ca anii au trecut si vremurile s-au schimbat foarte mult (in bine sau in rau).
Imi amintesc de parca ar fi fost ieri cat imi placea sa ma joc cu papusile, sa le creez si sa le confectionez eu hainute care intotdeauna mi se pareau minunate. Toate fetitele din bloc aveam cate o papusica preferata pe care o imbracam zilnic cu altceva. Era mereu o intrecere intre noi. Recunosc ca eram putin in avantaj fata de celelalte fetite deoarece bunica era croitoreasa si ma invata multe lucruri utile. Dar nu eram egoista, impartaseam intotdeauna experienta cu prietenele mele. Dupa ce ne aranjam fiecare papusica de plimbare, incercam si alte jocuri. De cele mai multe ori vorbeam si cu baietii din bloc sa gasim ceva comun. Astfel tot timpul iesea cate o distractie de neuitat la o partida de ‘prinsa’ sau de ‘ascunsa’ pentru ca aveam si spatiu suficient sa alergam si sa ne ascundem. Atunci cand ne plictiseam inventam alte jocuri distractive. Era frumos, nu aveam nici o grija si parca toti eram asa cum ar trebui sa fie toti copiii: egali.
Ma gandesc pe de o parte cu tristete la cei din ziua de azi care au parte de altfel de distractii. Poate ca jocurile lor actuale au farmecul lor, dar eu nu-mi pot imagina cum ar fi sa ma distrez asa. Acum papusile le cumperi si apoi daca doresti le poati cumpara si o garderoba completa. Farmecul distractiei consta in a face noi acele hainute. Aici se vor diferentia si copii deoarece nu toti parintii au banii necesari achizitionarii acestor hainute. Ma uit in jurul blocului si vad baieteii vorbind despre jocuri video, dar nu mai vad pe niciunul alergand dupa minge. De fapt, nu mai vad pe nimeni alergand. Da, recunosc ca au aparut si multe jocuri si jucarii educative pentru copii dar oare acestea compenseaza exercitiul fizic facut de generatia mea in copilarie? Nu mai vorbesc de diferentietile care se fac acum din cauza banilor. Si sincer cred ca e greu sa fii parinte si sa nu poti oferi copilului jucariile scumpe pe care le vede la cei din jur.
Cred ca toate aceste schimbari afecteaza copii, dar cel mai mult afecteaza parintii. Acestia din urma trebuie sa invete sa fie mai responsabili si sa faca un program mult mai strict celor mici. Sa nu-i lase sa exagereze cu calculatorul pentru ca acesta ii ajuta la educatie, dar pana la un anumit punct. Parintii ar trebui de asemenea sa-i duca pe cei mici in locuri unde sa faca miscare pentru ca si aceasta este foarte importanta in dezvoltare.

5 comentarii:

  1. Sunt adeptul educatie prin sport deoarece se transmit in mod constient si intentional valori si norme, cunostinte si deprinderi, atitudini si comportamente specifice, dar si de educatia informala.
    Valentele educative ale sportului imbraca aspecte fizice, mentale si sociale.
    Activitatea sportiva cu programele de educatie contribuie la formarea integrala a omului atat in ceea ce priveste dezvoltarea fizica, cat si in ceea ce priveste dezvoltarea deprinderilor sociale.

    RăspundețiȘtergere
  2. Ambele tipuri de educatie sunt foarte importante pentru un copil, dar tu ca parinte ar trebui sa stii sa-l indrumi corect spre echilibru.

    RăspundețiȘtergere
  3. Era mult mai frumoasa copilaria noastra. Astazi nu stiui altceva decat PC, jocuri si televizor.

    RăspundețiȘtergere