Drumul spre iubire

Iubirea este o atractie pe care toti o simtim fata de o anumita persoana la un moment dat. De cele mai multe ori fetitele viseaza inca din copilarie ca vor intalni un Fat-Frumos si ca vor avea o nunta ca-n povesti. Apoi cresc, se transforma in femei si de cele mai multe ori acele vise nu se schimba. Baietii, spre deosebire de fetite nu viseaza la printese. In copilarie chiar le face placere sa tachineze fetele. Atunci cand se maturizeaza insa, isi doresc si ei o persoana aproape, doar ca nu recunosc acest lucru asa cum o fac femeile. Deci, ajungem cu toii la o varsta la care ne dorim aceleasi lucruri. In acest caz, de ce oare ajungem de multe ori sa suferim din dragoste? Poate ca trebuie sa gasim persoana cu care sa ne sincronizam…
Fiecare dintre noi reactioneaza altfel atunci cand iubeste. Deci si at cand suferim tot diferiti suntem. Sunt oameni care au iubit o data si apoi, din cauza suferintei, nu au mai avut curajul sa-si mai deschida inima din nou. Sunt si persoane care nu ajung niciodata sa iubeasca si sa fie iubiti cu adevarat. Altii isi doresc atat de mult dragostea in viata lor, ca vor continua intotdeauna sa caute persoana potrivita pana o gasesc. Mai e o categorie de oameni, destul de rar intalnita in zilele noastre, care gasesc de la bun inceput omul cu care sa ramana fericiti pana la adanci batraneti.
Hai sa stam putin si sa ne gandim! Oare care dintre categoriile enumerate mai sus ajung cei mai fericiti in final? Normal, ultima categorie care gaseste dragostea din start. Dar pe ei sa-i excludem, deoarece sunt rari acesti oameni. In acest caz, parerea mea este ca prima categorie de oameni, care renunta sa lupte pentru iubire, da dovada de lasitate, de frica. Cum sa renunti la ceea ce-ti doresti, la ce e mai frumos in viata doar ca ti-e frica de riscurile ce pot aparea pe drum? Despre cea de-a doua categorie ce as putea spune? Mie sincer imi e mila de oamenii care nu au iubit si nici nu vor iubi vreodata. Ei nu constuentizeaza foarte bine ce le lipseste, dar nici nu se vor simti cu adevarat impliniti niciodata.
Sincer parerea mea este ca persoanele care fac parte din cea de-a treia categorie ajung fericiti mai devreme sau mai tarziu. Ei vor lupta pentru ceea ce-si doresc pana vor obtine. Si asta e cheia pentru orice in viata, de ce n-ar fi si pentru dragoste. Si eu fac parte din aceasta categorie. Nu am gasit dragostea de la bun inceput, dar nici nu am incetat niciodata s-o caut. Numai sufletul meu stie cat a plans dupa dragoste... Dar am iubit si intamplarea a facut sa sufar. Sau poate ca nu am iubit destul, pentru ca si iubirea se poate manifesta in atatea feluri. Dar eu mereu am avut curajul sa ma ridic si s-o iau de la capat, chiar daca uneori pe principiul ˝cui pe cui se scoate˝. Si curios, in momentul in care ma asteptam mai putin am intalnit pe cineva. Inima imi spunea de la bun inceput ca voi fi fericita alaturi de el. Am avut momente minunate impreuna, dar si certuri si suferinte. Sunt ferm convinsa ca si in viitor vor fi momente si mai frumoase, pentru ca relatia creste, se maturizeaza, se transforma si devine mai frumoasa. Oricum, inima mea imi spune in continuare ca indiferent ce s-ar inatampla, ceva ne leaga. Da, e vorba de un om minunat, chiar daca are si el micile lui defecte. Nimeni nu e perfect. Si eu am defecte si voi toti care cititi aceste randuri. Il iubesc si nu regret nici o clipa ca am incercat si chiar si atunci cand am cazut am stiut sa ma ridic si sa merg mai departe. Va dati seama ca as fi avut doar de pierdut daca m-as fi inchis in mine. As fi ratat o sansa extraordinara.
In concluzie, va sfatuiesc sa nu renuntati niciodata sa luptati pentru ce va doriti! Oricat de greu ar parea drumul, merita strabatut! E superb atunci cand ai fluturasi in stomac si esti indragostit. E si mai frumos atunci cand relatia evolueaza si ajungi sa cunosti dragostea profunda. Sa fii fericit atunci cand vii dupa o zi istovitoare de munca te intalnesti cu omul iubit si parca tot ce a fost urat de-a lungul zilei dispare ca prin minune.